Dragoș Ursu

doctor în Istorie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, 2019, și licențiat în Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2014
doctor în Istorie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, 2019, și licențiat în Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2014

Directorul proiectului Post-Doctoral „Destine post-carcerale ale clericilor, foști deținuți politici, în contextul (re)calibrării relațiilor stat-Biserica Ortodoxă în anii ceaușismului

finanțat de UEFISCDI și derulat în cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

Între anii 2015-2017 a fost cercetător doctoral în cadrul proiectului TE-UEFISCDI – „Strategii de supraviețuire și integrare socio-profesională în familiile foștilor deținuți politici în primele două decenii ale regimului comunist”, derulat de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

În perioada 2020-2021 a fost cercetător post-doctoral al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, cu proiectul de cercetare „Proiecte și politici memoriale dedicate victimelor comunismului în România post-decembristă: cunoaștere aprofundată și oportunități socio-profesionale”.

Afilieri: Cercetător acreditat al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și membru afiliat al Institutului de Istorie Orală și al Centrului pentru Misiune și Studii Nomocanonice, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Interesele sale includ istoria comunismului românesc, represiunea politică în secolul XX, relațiile Stat-Biserică în perioada contemporană și politicile memoriale dedicate rezistenței anticomuniste.

Cosmin Budeancă

Coordonator de doctorate la Facultatea de Istorie, Universitatea București; expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc; redactor-șef Memoria - revista gândirii arestate
Coordonator de doctorate la Facultatea de Istorie, Universitatea București; expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc; redactor-șef Memoria - revista gândirii arestate

Abilitare în Istorie, Universitatea din București (2019); studii post-doctorale la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (2011-2013); doctor în istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai” (2008); studii aprofundate de istorie orală, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (1998), și licențiat în istorie la aceeași facultate (1997).

A coordonat mai multe proiecte de cercetare (selectiv): „Strategii de supraviețuire și de integrare socio-profesională în familiile foștilor deținuți politici în primele două decenii ale regimului comunist”; „Imaginea celuilalt în comunitățile mixte româno-germane din județele Hunedoara, Alba și Sibiu”; „Experiențe carcerale în România comunistă”.

A publicat mai multe volume, pe teme de istoria comunismului, în țară și străinătate (selectiv):  Suferința nu se dă la frați”. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958), ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2022, 368 p. (coautor, împreună cu Cornel Jurju); Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuți politici în timpul comunismului. Mărturii și documente, vol. II, Iași, Polirom, 2021, 382 p. (coord.); România de la comunism la postcomunism. Criză, transformare, democratizare. Anuarul IICCMER, vol. XIV-XV (2019-2020), Polirom, Iași, 2020, 512 p., (coordonator, împreună cu Dalia Báthory și Ștefan Bosomitu); Istorii (ne)spuse. Strategii de supraviețuire și integrare socioprofesională în familiile foștilor deținuți politici din Europa Centrală și de Est în anii ’50‑’60, Iași, Polirom, 2019, 352 p. (coeditor, împreună cu Dalia Báthory); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Hunedoara. Interviuri, Târgoviște, Cetatea de scaun, 2019, 290 p. (editor); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Alba. Interviuri, Târgoviște, Cetatea de scaun, 2019, 286 p. (editor); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Sibiu. Interviuri, Târgoviște, Cetatea de scaun, 2019, 322 p. (editor); Histories (Un)Spoken. Strategies of Survival and Social-Professional Integration in Political Prisoners’ Families in Communist Central and Eastern Europe in the ’50s and ’60sLIT Verlag, Berlin-Münster-Wien-Zürich-London, 2017, (co-editor); Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socio-profesională a familiilor foștilor deținuți politici în timpul comunismului. Mărturii și documente, vol. I, Polirom, Iași, 2017 (coord); După 25 de ani. Evaluări și reevaluări istoriografice privind comunismulPolirom, Iași, 2017 (coord.); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală, Târgoviște, Cetatea de scaun, 2016; The Countryside and Communism in Eastern Europe: Perceptions, Attitudes, Propaganda, LIT Verlag, Berlin-Münster-Wien-Zürich-London, 2016 (co-editor); Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunismPolirom, Iași, 2015 (co-editor); Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact socialPolirom, Iași, 2014, (co-editor); Destine individuale și colective în comunism, Polirom, Iași, 2013, (co-editor); Experiențe carcerale în România comunistă, vol. I-VI, Polirom, Iași, 2007-2012 (coord.); Sfârșitul regimurilor comuniste. Cauze, desfășurare și consecințe, Argonaut, Cluj-Napoca, 2011 (co-editor); Represiunea politică în România comunistă. „Garda Albă” – organizație subversivă inventată de Securitatea hunedoreană, Argonaut, Cluj-Napoca, 2010; Stat și viață privată în regimurile comuniste, Polirom, Iași, 2009 (co-editor); Forme de represiune în regimurile comuniste, Polirom, Iași, 2008 (co-editor); Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. I-II, Argonaut, Cluj-Napoca, 2006 (co-editor).

A publicat numeroase studii în reviste din țară și străinătate (selectiv): Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului RomânescTransylvanian ReviewAIO – Anuarul Institutului de Istorie OralăArhivele TotalitarismuluiHistoricky časopis (Bratislava), Spiegelungen (München), Levéltari Közlemények (Budapesta), Komunizm: system – ludzie – dokumentacja (Varșovia).

Domenii de interes: comunismul românesc; istorie orală; muzeificarea trecutului recent.

Despre proiect

Proiectul „Destinele post-carcerale ale clericilor, foști deținuți politici, în contextul (re)calibrării relațiilor stat–Biserica Ortodoxă din anii ceaușismului” își propune să abordeze tema re-integrării post detenție a preoților și teologilor ortodocși, foști deținuți politici, în contextul unei evoluții a relației dintre regimul comunist și Biserica Ortodoxă Română începând cu anii 60. Cercetarea pornește de la premisa majoră că relația Stat-Biserică, respectiv evoluția Bisericii Ortodoxe în comunism, nu a fost una unitară, cunoscând deopotrivă momente de încordate, precum decretul din 1959 desființare parțială a monahismului, precum și momente de relaxare, precum relativa liberalizare și deschidere a regimului de la sfârșitului anilor 60. Într-un astfel de context dinamic, Biserica Ortodoxă Română, sub conducerea patriarhului Iustinian, a încercat să facă față provocării majore pe care o reprezenta re-integrarea preoților și teologilor, care făcuseră detenție politică. Alături de înțelegerea mecanismele instituționale și a legăturilor personale care au făcut posibilă reintegrarea acestor preoți și teologi, proiectul își propune să sondeze și influența pe care preoții și teologii, foști deținuți politici, au avut asupra evoluției BOR până la căderea comunismului și după revoluția din decembrie 1989. De asemenea, cercetarea va analiza și tema sensibilă a colaboraționismului cu Securitatea a preoților și teologilor ortodocși, urmărind impactul pe care această activitate l-a avut în contextul mai larg al strategiilor de reintegrare socio-profesională. Subiectul, cu puternice reverberații sociale, politice și etice, va fi analizat utilizând deopotrivă surse documentare (Arhivele CNSAS, Arhivele Naționale, Arhivele bisericești), cât și surse orale, respectiv interviuri cu supraviețuitori.

Obiective proiect

Abordând tema de cercetare atât prin istoria orală, cât și prin documente de arhivă, propunem:

  • să surprindem articulaţiile complexe dintre marile procese istorice („marea istorie” sau istoria publică) şi microistorie (indivizi şi familii). Dorim să cercetăm cum s-a schimbat pentru unii oameni parcursul social, profesional, economic și cultural, ca urmare a evenimentelor din istoria recentă a României;
  • să analizăm biografiile postcarcerale precum și strategiile de reintegrare socio-profesională ale preoților, teologilor și călugărilor foști deținuți politici, în contextul redimensionării istorice a relațiilor stat-biserică din anii 1960 și 1970;
  • să deschidem un larg domeniu de cercetare istorică care face apel la diferite surse (atât orale, cât și documentare) și care coroborează diverse surse arhivistice referitoare la trecutul comunist (arhivele statului, precum ACNSAS și Arhivele Naționale; și arhivele bisericești – Arhiva Sfântului Sinod și arhivele eparhiale);
  • să explorăm relația centru-periferie în cadrul dinamicii instituționale a Bisericii Ortodoxe și să observăm impactul relațiilor biserică-stat asupra activității structurilor ecleziastice locale;
  • să abordăm problema sensibilă a colaboraționismului clericilor cu Securitatea dintr-o perspectivă istorică profesională;
  • realizarea unei arhive audio-video relevantă pentru cercetătorii interesați de istoria recentă, membrii mass-media sau personalul didactic dornic să folosească materialele noastre în cadrul procesului educațional.

OUR PROJECTS

Duis non condimentum nunc. Nunc quis turpis eu est tincidunt rutrum.

Cras a purus quis sem tincidunt egestas vel id lacus.

Contact